Principii generale
Furnizarea serviciului eRomania, cu componenta sa
fundamentală de eGuvernare, se bazează pe patru principii
care şi-au demonstrat valabilitatea:
- Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regândirea modului în care diverşi agenţi guvernamentali cooperează în furnizarea unui serviciu;
- Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni şi descrierea explicită a componentelor: e-serviciu, aplicaţie, infrastructură, componentă organizaţională(considerată ca fiind cea mai importantă);
- Organizare. Programul va fi coordonat de Primul Ministru, MCSI acţionând ca facilitator, mediator, furnizor de expertiză, finanţator, În acelaşi timp, în cooperare cu toţi cei implicaţi (agenţi guvernamentali sau administraţii locale) MCSI va propune şi implementa toate procesele care necesită schimbări (pentru utilizatori, funcţionari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de atenţionare sau elemente de training;
- Finanţare. Se vor utiliza diverse forme de finanţare: finanţarea directă, co-finanţarea ca entitate juridică între ministere sau între ministere şi organisme ale administraţiei locale, parteneriate public-private (în măsura posibilităţilor oferite de legislaţie), finanţări europene sau ale Băncii Mondiale, abordarea surselor deschise şi/sau libere, finanţările private. Vor fi căutate toate formele europene de finanţare, inclusiv cele legate de cercetare-dezvoltare, sau pe direcţii particulare.
Suplimentar, vor fi avute în vedere aspecte care s-au dovedit importante în legătură cu serviciile electronice, necesitând o atenţie deosebită:
1. Orientarea pe valoarea adaugată a serviciilor de guvernare electronică (centrarea pe nevoile cetăţeanului/mediului de afaceri) – orice serviciu furnizat de administraţia publică trebuie să satisfacă o nevoie a utilizatorilor săi, persoane fizice sau juridice.
2. Asigurarea accesului centralizat şi al furnizorului unic – sistemele de guvernare electronică vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat la nivelul întregii administraţii publice şi vor fi dezvoltate şi implementate de către instituţiile publice conform competenţelor şi obligaţiilor legale ale fiecăreia.
3. Accesibilitatea şi transparenţa – informaţiile, procesele şi serviciile electronice furnizate de către administraţia publică trebuie să fie accesibile şi transparente tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv grupurilor dezavantajate, într-o formă inteligibilă pentru aceştia, atât prin mijloace tradiţionale, cât şi prin mijloace electronice.
4. Corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor – corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor oferite prin intermediul sistemelor de guvernare electronică sunt garantate de către instituţia publică care generează şi gestionează acele informaţii, conform atribuţiilor sale legale.
5. Reutilizare şi eficienţă – implementarea şi dezvoltarea sistemelor de guvernare electronică trebuie să se realizeze într-un mod coordonat şi integrat, promovând reutilizarea soluţiilor/sistemelor de guvernare electronică şi a informaţiilor/datelor la nivelul administraţiei publice în scopul evitării duplicării proiectelor cu obiective similare în instituţii publice diferite şi eliminării redundanţei informaţiilor solicitate cetăţenilor/mediului de afaceri.
6. Securitatea şi confidenţialitatea – sistemele de guvernare electronică trebuie să respecte şi să protejeze identitatea electronică a persoanelor, să respecte dreptul persoanelor la confidenţialitatea datelor personale şi să prevină orice atac informatic asupra acestora.
7. Standardizarea şi interoperabilitatea – sistemele de guvernare electronică vor utiliza tehnologii, standarde şi arhitecturi deschise, scalabile şi flexibile, în vederea asigurării interoperabilităţii între aplicaţiile de guvernare electronică, atât la nivel naţional cât şi la nivel european.
- Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regândirea modului în care diverşi agenţi guvernamentali cooperează în furnizarea unui serviciu;
- Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni şi descrierea explicită a componentelor: e-serviciu, aplicaţie, infrastructură, componentă organizaţională(considerată ca fiind cea mai importantă);
- Organizare. Programul va fi coordonat de Primul Ministru, MCSI acţionând ca facilitator, mediator, furnizor de expertiză, finanţator, În acelaşi timp, în cooperare cu toţi cei implicaţi (agenţi guvernamentali sau administraţii locale) MCSI va propune şi implementa toate procesele care necesită schimbări (pentru utilizatori, funcţionari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de atenţionare sau elemente de training;
- Finanţare. Se vor utiliza diverse forme de finanţare: finanţarea directă, co-finanţarea ca entitate juridică între ministere sau între ministere şi organisme ale administraţiei locale, parteneriate public-private (în măsura posibilităţilor oferite de legislaţie), finanţări europene sau ale Băncii Mondiale, abordarea surselor deschise şi/sau libere, finanţările private. Vor fi căutate toate formele europene de finanţare, inclusiv cele legate de cercetare-dezvoltare, sau pe direcţii particulare.
Suplimentar, vor fi avute în vedere aspecte care s-au dovedit importante în legătură cu serviciile electronice, necesitând o atenţie deosebită:
1. Orientarea pe valoarea adaugată a serviciilor de guvernare electronică (centrarea pe nevoile cetăţeanului/mediului de afaceri) – orice serviciu furnizat de administraţia publică trebuie să satisfacă o nevoie a utilizatorilor săi, persoane fizice sau juridice.
2. Asigurarea accesului centralizat şi al furnizorului unic – sistemele de guvernare electronică vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat la nivelul întregii administraţii publice şi vor fi dezvoltate şi implementate de către instituţiile publice conform competenţelor şi obligaţiilor legale ale fiecăreia.
3. Accesibilitatea şi transparenţa – informaţiile, procesele şi serviciile electronice furnizate de către administraţia publică trebuie să fie accesibile şi transparente tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv grupurilor dezavantajate, într-o formă inteligibilă pentru aceştia, atât prin mijloace tradiţionale, cât şi prin mijloace electronice.
4. Corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor – corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor oferite prin intermediul sistemelor de guvernare electronică sunt garantate de către instituţia publică care generează şi gestionează acele informaţii, conform atribuţiilor sale legale.
5. Reutilizare şi eficienţă – implementarea şi dezvoltarea sistemelor de guvernare electronică trebuie să se realizeze într-un mod coordonat şi integrat, promovând reutilizarea soluţiilor/sistemelor de guvernare electronică şi a informaţiilor/datelor la nivelul administraţiei publice în scopul evitării duplicării proiectelor cu obiective similare în instituţii publice diferite şi eliminării redundanţei informaţiilor solicitate cetăţenilor/mediului de afaceri.
6. Securitatea şi confidenţialitatea – sistemele de guvernare electronică trebuie să respecte şi să protejeze identitatea electronică a persoanelor, să respecte dreptul persoanelor la confidenţialitatea datelor personale şi să prevină orice atac informatic asupra acestora.
7. Standardizarea şi interoperabilitatea – sistemele de guvernare electronică vor utiliza tehnologii, standarde şi arhitecturi deschise, scalabile şi flexibile, în vederea asigurării interoperabilităţii între aplicaţiile de guvernare electronică, atât la nivel naţional cât şi la nivel european.
